Adevarul despre daci – Romanșii din Elveția, frații noștri din Alpi Jan 2. Dezvăluiri 8. 3Sunt vreo 6. Elvetia si isi spun, cu mandrie, “romansi”: oamenii liberi ai muntilor, de alt neam decat vorbitorii de limba germana si italiana care ii inconjoara din toate partile. Candva, tara lor, asezata la aproape 4. Retia. Azi se numeste Engadin si se afla in cantonul elvetian Grison.

1. Sectiunea Bloguri din Hotnews.ro: stiri de ultima ora, articole, opinii, analize din Bloguri.
2. Sunt vreo 60.000 in toata Elvetia si isi spun, cu mandrie, “romansi”: oamenii liberi ai muntilor, de alt neam decat vorbitorii de limba germana si italiana care.

Cu toate ca limba lor a fost recunoscuta abia in 1. Nu de mult, romansii si- au sarbatorit, ca si noi, 2. Urmasi ai mandrilor reti, Nicolae Iorga le spunea “frati mai mici” ai romanilor. In studiul sau “Paralelisme romano- helvetice”, marele istoric ii socotea inruditi cu traco- ilirii, dar si cu celtii, de la care au mostenit un fond de cuvinte prezente si in limba noastra. Iorga afirma ca e cel dintai roman care a ajuns pe inaltimile Alpilor, intre romansi. Cel dintai care s- a dus sa- i vada acasa la dansii, sa le vorbeasca limba asa de asemenea cu a noastra si sa se uite in ochii aceia negri, destepti, care lumineaza fata rotunda sub parul des si darz”, marturisindu- si regretul ca nu le poate infatisa romanilor “si vederi din satele lor si nu le pot aduce inainte figurile asa de asemanatoare cu ale oamenilor nostri.”Intr- o conferinta rostita la Radio, Iorga vorbea chiar despre “o singura unitate, care pornea de la Oceanul Atlantic si mergea pana la Marea Neagra… Intre noi (romanii), care ne intindem pe amandoua malurile Tisei (…) si intre ceea ce au ramas ei (romansii, n. O singura panza de rasa influentata de romani, o singura limba, cuprinzand elemente sufletesti dominante ale marelui popor iesit din vechea rasa ilirico- traca si din Roma strabuna…”Ce nebunie mai frumoasa pentru un reporter, la inceputul unui nou secol, decat sa porneasca intr- acolo, incercand sa vada ce- a mai ramas astazi din “fratii” nostri indepartati?

Sa le priveasca chipurile, sa le asculte limba, sa se intrebe daca povestea lui Iorga despre romansi nu a fost doar vanare de vant. Dar, dupa o saptamana de peregrinari prin muntii helvetici, mi- am dat seama ca n- a fost in zadar.

Issuu is a digital publishing platform that makes it simple to publish magazines, catalogs, newspapers, books, and more online. Easily share your publications and get. Cand nu au audienta (dimineata după “Tanar si nelinistit” sau pe la 15.00-16.00, cand nici gospodinele nu prea stau pe acasa), televiziunile se umplu de. Micii, secuii si bucureștenii. Watch The Harvest Online Fandango here. Cronologia unei noi intoxicări mass-media, de natură penală.

Nu pot aduce neaparat dovezi, nu sunt specialist in istorie si graiuri vechi. Ceea ce pot spune e ca acolo, printre oamenii aceia din Alpi, printre taranii aceia crescatori de vaci si de oi, acolo m- am simtit cu adevarat Acasa. Istorie si fan. Pashun Craista (Creasta Pasunilor). Un satuc de vreo opt case, catarat undeva spre izvoarele Mustairului.

Deasupra noastra, pereti de stanci acoperiti de zapezi vesnice. In fata, peste o vale colosala, alti munti drepti, nemiscati, unul in spatele celuilalt, umpland cu semetia lor bolta albastra.

Engadin, tara romansilor si a padurilor nesfarsite. Pe marginea drumului, doi oameni ne fac semne cu mana a binete. Doi tarani, doi oameni ai locului. Siluetele lor voinice se proiecteaza pe muntii din spate.

Oprim masina si ne intoarcem mirati. Dupa atatea zile de mers prin Elvetia, e prima oara cand intalnim oameni care ne saluta cu bucurie. Un tata si un fiu, singurii locuitori ai catunului dintre stanci. Gospodari, stapani de munti si vaci multe. Baiatul e inalt, puternic, chipes, un adevarat Fat- Frumos. Il cheama Vreni, n- are mai mult de 2. Vorbeste bine frantuzeste – lucru cam rar intalnit in tinuturile astea – si- mi spune ca desi familia lor se numeste Lamprecht, ei sunt romansi “vechi de cinci generatii”, doar ca numele le- a fost germanizat.

Palmele fiului sunt negre, crapate de munca. Pe haine are urme de fan. E vremea cositului. Tot satul miroase a fan. Un sat arhaic, cu o istorie grea, pe care tanarul cel chipes o spune cu gravitate, ca pe un mesaj ce trebuie transmis neaparat mai departe. Pierderea limbii si a obiceiurilor stramosilor a inceput inca din vremuri medievale.

Raul a urcat spre romansi dinspre vai. De acolo, de jos, a pornit nenorocirea. Romansii au urcat tot mai sus, pe munti, cautand sa se ascunda. N- au reusit. Italienii au venit din sud, francezii din vest, nemtii din nord. I- au prins ca intr- o menghina. Vreni e mandru ca e romans. Malena Full Movie In English more. Cand vorbeste despre asta, isi pune palma pe inima.

A facut “scoala de tarani” in oraselul Santa Maria, acolo a invatat tot ce stie. Pe urma s- a intors in satucul lui drag. Desi e frumos ca un print din povesti, desi a avut nenumarate propuneri sa plece la oras si chiar in strainatate, el n- a vrut. A ales sa traiasca mai departe in satul cu opt case, de pe culmile Alpilor, sa porneasca la fiecare revarsat al zorilor cu vitele pe creste, sa- si strice mainile de atata munca, sa priveasca seara, culcat in fan, cele mai stralucitoare stele de pe pamant.

Asta a vrut. Si zice ca aici ar vrea sa ramana pana la moarte. In Pashun Craista. Watch Cropsey Online IMDB.

Creasta pasunilor. Vreni ii traduce tatalui tot ce vorbim. Sunt momente cand cei doi rad intre ei, hatri, cercetandu- ne din crestet pana- n talpi, intrebandu- se ce- or fi cautand niste romani pe coclaurile astea. La inceput, cei doi nu- si dau seama ca eu pricep cam tot ce vorbesc. Inteleg o gramada de cuvinte: “plug”, “mos”, “casa”, “munt”, “ram”, “muma”, “frar”, “sour”, “scolar”, “corp”, “alb”, “eu sun”, “el fa”, dar inteleg mai cu seama intonatia lor, o cadenta, o anumita muzica a graiului, atat de asemanatoare cu a noastra, incat parca nici n- ai nevoie de cuvinte, parca pricepi totul din vioiciunea spuselor, din gesturi, din inclinarea trupului, din privirile ce insotesc mereu fiecare exclamatie. Asa vor fi toti oamenii pe care ii voi intalni aici, in batranii munti retici: parca nu vorbesc cu cuvinte. Parca vorbesc direct cu sufletul.

In fata portii. Valchava (Valceaua), alt sat pe valea Mustairului, cuibarit intr- o vale larga, din care pornesc pretutindeni nenumarate fire de drum. E sambata dupa amiaza si romansii ies in fata casoaielor vechi, cu fatade pictate si flori rosii revarsate peste feresti. Se odihnesc, isi trag sufletul dupa o zi de munca. O tihna blanda, aurie, invaluie asezarea. Oamenii sed pe niste bancute vechi, innegrite de vremi, cu spatele lipit de zidurile groase. Aceleasi bancute unde au sezut altadata parintii, bunicii lor si tot neamul.

Sporovaiesc intre ei, zambesc, trag din tigara rar, ganditori, imi dau seama ca principalele lor discutii sunt legate de turme, de stani, de schimbarea vremii. E imposibil, privindu- i, sa nu te duca gandul la pastorii nostri. Aceeasi saga, aceleasi ocheade aruncate strainilor, aceleasi salutari sugubete strigate vecinului de pe bancuta de- alaturi, aceleasi taifasuri in care pun “tara la cale”, aceeasi pace contemplativa care- i cuprinde uneori pe toti, cand se uita la munti. Bancuta din fata casei e nelipsita in tot Engadinul. Multe din ele au o scobitura facuta in zid, dinadins pentru a baga acolo o banca de lemn. Din stravechime, locului i se zice “vamporta” (in fata portii), locul unde romansii stau sa vorbeasca sau sa priveasca lumea. Pentru romansi, vecinatatea e mai presus de orice.

Asa s- au ridicat comunele, asa s- au pastrat traditiile si limba. Prin vecinatate. Prin sate trainice si unite. Oamenii se inteleg, se ajuta, se viziteaza des, fara a- si anunta sosirea dinainte, intra nestingheriti unul in casa altuia, isi imprumuta unelte, bani, orice.

Un bun vashin vala pu co un paraint”, “un bun vecin valoreaza mai mult decat o ruda”, spune un vechi proverb romans, laudand milenara vecinatate omeneasca, pierduta prin alte parti. Casa focului. Ma- ndrept spre o batrana care sade pe banca, la poarta, si- i spun fara ocolisuri ca- mi place casa ei inundata de flori. Casa e bela”, ii zic. Batrana ma iscodeste pe sub sprancene.

Apoi imi zambeste. Imi multumeste, putin rusinata, pentru vorbele mele. Si, la fel de brusc… ma pofteste in casa!

Deschide larg usa marii bolti sapate in piatra – atat de asemanatoare cu cele ale caselor noastre din Ardeal. Strabatem un culoar caruia- i zice “suler” – coridorul prin care intra in casa carutele si animalele - , apoi cotim spre o odaie magica: casa focului (casa da fo), bucataria, “vatra” gospodariei, locul unde focul nu se stinge niciodata. Odaia tihnei si a povestilor batranesti.

Hot. News. ro - Bloguri. După înscrierea pe site- ul Hot. News. ro, poţi deschide secţiunea My. Hot. News ca să completezi sau să schimbi profilul de utilizator. Atenţie! Logarea pe site se face cu adresa de email, nu cu nickname- ul. Adresa ta de email va rămâne confidenţiala şi nu va fi niciodată dată unor terţe persoane sau instituţii.Înainte de a te înscrie pe site te rugăm să parcurgi „termenii şi condiţiile” ataşate unui cont Hot.